Al doilea creier – inima. O surprinzatoare descoperire despre inteligenta cuantica a inimii

Al doilea creier, inima, este o descoperire recenta, care reuneste experimente si concluzii la care au ajuns cercetatori din domeniul neurostiintelor si al fizicii cuantice si care ar putea fi punctul de plecare pentru un posibil si apropiat salt in evolutia fiintei umane.

Inima, al doilea creier al nostru, ignorat pana in prezent, dintr-o astfel de perspectiva, poate fi punctul de plecare pentru schimbari fundamentale in privinta valorificarii potentialului nostru, pentru a deveni mai empatici, mai inteligenti, pentru a lua decizii in acord cu dorintele si vointa noastra, pentru a ne (re)descoperi genialitatea cu care ne-a inzestrat natura, dar pe care fiinta noastra o abandoneaza inca din primii ani de viata.

Se pare ca va trebui, pentru binele nostru, sa renuntam la o serie de mituri false sau de stereotipii de gandire, care vin din ceea s-a stiut pana acum, si anume sa consideram, de exemplu, inima si stomacul (despre care se spune ca este “al treilea creier”) doar ca parti ale organismului nostru, care functioneaza automat, aproape instinctual, asigurand circulatia sangelui si hrana organismului.

Va trebui sa invatam ca atunci cand se spune ca omul “gandeste si cu inima”, aceasta nu este doar o simpla metafora, ci o realitate, inima este al doilea creier al nostru, adevaratul centru al fiintei, al constiintei si ca organismul functioneaza pe baza unor mecanisme mult mai subtile decat cele pe care le-au descris pana acum, anatomia si fiziologia clasica.

Al doilea creier, inima – un organ inteligent
In anii 2000, o echipa de cercetatori americani, de la HeartMath Institute, California, si o alta de la Universitatea din Montreal, Canada, au publicat o serie de studii in care au avansat conceptul de “al doilea creier” – inima, un organ inzestrat cu inteligenta, cu rol esential nu numai in circulatia sangelui si in mentinerea vietii, ci si in procesele cognitive, in decodarea informatiei intuitive, in felul in care percepem lumea, in modificarea ADN-ului.

S-a descoperit ca inima este al doilea creier, care contine un “sistem nervos” independent si bine dezvoltat, cu peste 40 000 de neuroni si o retea complexa si densa de neurotransmitatori, de proteine si de celule de sprijin. Gratie acestui sistem surprinzator, se pare ca inima, spun specialistii, poate sa ia decizii, sa invete, sa-si aminteasca, sa perceapa stimuli exteriori, independent de sistemul nervos central si sa influenteze procesele cognitive.

Este o evidenta, pe care pana acum doar o intuiam sau o raportam exclusiv la sistemul nervos, ca atunci cand suntem animati de emotii pozitive, de calm, de echilibru, de satisfactie autentica, ritmul, frecventa cardiaca sunt in limite normale, in timp ce stresul, anxietatea, frica etc. strica acest echilibru si toate au legatura cu creierul si cu inima in acelasi timp.

Conexiunile dintre creier si al doilea creier – inima
Diversele experimente au aratat ca intre creier si inima exista un schimb permanent de informatie, iar acest schimb este sursa unui potential imens al fiintei noastre, pe care nici nu l-am fi putut banui inainte de cercetarile facute in acest. Nu numai ca inima – al doilea creier, este un organ inteligent, dar este si unul foarte “senzitiv”, capabil sa ia decizii, pe baza a diversi stimuli. Asa cum explica neurologii si cardiologii, inima invata si ea prin experienta. Spre deosebire de creier insa, care isi formeaza niste “poteci” in retelele neuronale, “ratiunea” inimii nu tine cont de trecut, este spontana, instantanee, este prima care percepe informatia, dupa care o trimite spre creier.

Prima conexiune intre primul si al doilea creier, inima – Din totalitatea celulelor de care dispune inima, 67% sunt celule nervoase si este singurul organ capabil de a transmite informatii la creier in mod autonom, pe baza a diversi stimuli din exterior. Inima trimite creierului mai multe informatii decat primeste aceasta de la creier si poate inhiba sau activa diverse parti ale creierului, in functie de situatii, influentand perceptia noastra asupra realitatii, implicit felul in care reactionam fata de aceasta realitate.

A doua conexiune – inima are un rol esential in homeostaza, adica in manifestarea acelei proprietati a organismului de a mentine, in limite apropiate, constantele mediului intern. Altfel spus, al doilea creier este cel care garanteaza echilibrul nostru emotional, inhiba stresul, favorizand producerea unor hormoni responsabili de starea noastra de bine, hormoni ai atentiei, ai iubirii, ai fericirii. Mai mult, inima actioneaza si ca un fel de glanda endocrina suplimentara, in legatura cu amigdala cerebrala, centru nervos al fricii.

A treia conexiune – inima se caracterizeaza si printr-un camp electromagnetic foarte puternic (de 5000 mii de ori mai puternic decat cel al creierului) si a carui valoare variaza in functie de emotiile noastre. Experimentele specialistilor de la HeartMath au demonstrat, fara umbra de indoiala, ca in functie de calitatea emotiilor, campul electromagnetic al inimii se altereaza, devine haotic sau se echilibreaza.

Inteligenta cuantica a inimii repune in discutie evolutia fiintei umane

“Inteligenta cuantica a inimii” este titlul unei carti din 2017, scrisa de Stephane Drouet, specialist in fizica cuantica si neurostiinte, care considera ca a venit timpul sa regandim definitiile si reprezentarile noastre despre inteligenta, in lumina noilor descoperiri. Este o carte gandita pe ideea de interdisciplinaritate, ai carei piloni sunt: descoperirile recente despre neuroplasticitatea creierului, fizica cuantica si inima – al doilea creier.

Interpretarea inteligentei umane in sens cuantic conduce la ideea ca este vorba de o inteligenta “de noua generatie”, care se manifesta “invizibil si la distanta”, care va duce la progresul omenirii, al cunoasterii, al individului si din perspectiva careia spiritul modeleaza realitatea si nu invers. Acest nivel se va atinge atunci cand omul va deveni capabil sa “gandeasca” la unison cu mintea, inima si corpul sau.

Pe aceeasi idee, anul acesta, in 2018, Ghinos Lepage si Gervais Saint-Laurent au publicat volumul “Inima, acest creier neglijat”, in care insista pe faptul ca ar trebui sa acordam inimii, ca al doilea creier, ca un “creier neglijat”, cel putin aceeasi atentie pe care o acordam mentalului nostru. Nici un echilibru, la nivelul corpului, nu poate fi restabilit, spun autorii, ignorand inima.

In plus, s-a mai demonstrat, prin experimente, ca emotiile influenteaza structura ADN-ului. Starile pozitive, de liniste, bucurie, recunostinta etc. dilata lanturile de ADN, in timp ce stresul, furia, frica, frustrarile micsoreaza molecula de ADN, iar deblocarea codurilor ADN se produce instantaneu, la schimbarea starii de spirit.

O teorie si mai indrazneata, din perspectiva fizicii cuantice, spune ca, daca ADN-ul poate fi influentat de emotiile noastre, acesta, la randul lui, modifica materia din realitatea inconjuratoare si ca ambele fenomene se pot manifesta si la distanta, prin campul cuantic. Chiar daca, la momentul actual, astfel de puncte de vedere sunt primite cu scepticism, este foarte posibil ca viitorul apropiat sa rescrie multe dintre “adevarurile” de pana acum, considerate imuabile.

O alta componenta a personalitatii noastre, de asemenea neglijata pana acum, este intuitia – o mare provocare pentru stiinta contemporana. A pune intuitia doar pe seama unor mecanisme partial explicate ale sistemului nostru nervos, spun cercetatorii, ar fi prea putin. Dintr-o serie de studii a rezultat ca intuitia este rezultatul “colaborarii” dintre creier si inima. Experimentele au evidentiat ca perceptiile si informatiile intuitive sunt interpretate mai intai de inima si apoi de creier. Stupefianta a fost si constatarea ca, studiindu-se proprietatea de conductivitate a pielii, aceasta a raspuns la stimuli emotionali, prin intermediul celui de-al doilea creier (inima), cu cateva secunde inainte ca informatia sa ajunga la creier si sa fie decodata prin retelele neuronale.

Suntem, asadar, un cumul exceptional de energii, conexiuni, senzatii, perceptii, toate ghidate de aceste doua centre de comanda: creierul si inima. Al doilea creier este un tip de inteligenta, superioara, un potential pe care cei mai multi oameni nu stiu inca sa-l valorifice.

Pe baza informatiilor din neurostiinte, psihologii recomanda, pentru a activa acest al doilea creier, sa ne eliberam spiritul de mecanismele primare daunatoare, in primul rand frica si instinctul de dominatie, profund ancorate in noi si datorita carora fiinta umana a reusit sa supravietuiasca milioane de ani. Este timpul pentru un salt calitativ in evolutia noastra.

Ne putem stimula al doilea creier observandu-ne cu atentie gandurile si emotiile, fara a le “judeca” si avand incredere in intuitie, sa acceptam ca adevarata origine a emotiilor este in interior, nu in afara. Poate nu intamplator acum, la inceputul mileniului al treilea, stiinta descopera ceea ce anticii sustineau cu convingere, printr-o cunoastere intuitiva – ca inima este “stapana” corpului nostru, sediul constiintei si al inteligentei. Punand laolalta exceptionala capacitate a creierului uman si potentialul urias de bine si de vitalitate din inima noastra, cu siguranta conditia umana s-ar schimba in bine, in mod semnificativ.

Afirmatia matematicianului, fizicianului, filosofului Blaise Pascal, din urma cu peste trei secole, pare mai actuala ca oricand: “Inima are ratiunile ei, pe care ratiunea nu le cunoaste” sau, adaptand acest adagiu din perspectiva secolului XXI, am putea spune ca ”Inima are ratiunile ei, pe care ratiunea le intelege si ea, numai omul nu stie ce comori se ascund in el insusi”.